دانلود کتاب Managementul culturii, universal rural

Moldoveanu, Maria (coord.), Managementul culturii. Universul rural, Bucureşti: Editura Expert, 2000 [scan by sdr, toata cartea PDF, OCR by epistematic]
Citare:
[Moldoveanu et alii 2000]
M. Moldoveanu, V. Ioan-Franc, R. Antonescu, A. Duma, Managementul culturii, universal rural, Bucureşti, Editura Expert, 2000.
[Cuvânt înainte]
Parcurgem o perioadă istorică denumită convențional ''perioadă de tranziție". Din trăsăturile ei divergente și controversate, un anume consens se constată prin faptul că starea culturii și a comunităților rurale este recunoscut precară, mai cu seamă în universul rural. Și nu numai.
În ce ne privește, împărtășim temerile unor distinși intelectuali - academicieni, cercetători, scriitori, publiciști ș. a. - preocupați de destinul satului românesc și al instituțiilor culturale. Acesta este motivul pentru care lucrarea de față zăbovește asupra lumii satului românesc, din perspectiva instituțiilor culturale rurale. Credem că Într-un viitor apropiat oamenii se vor întoarce la sate nu numai pentru a face agricultură, ci și pentru alte activități și oportunități complementare celor agricole. În perspectiva acestui proces, comunitatea rurală trebuie integrată în sistemul civilizației moderne, fără a-și pierde structurile tradiționale pozitive și, mai ales, specificitatea culturală. Concomitent cu reabilitarea condițiilor materiale ale satului, avem în vedere printre priorități revitalizarea instituțiilor care Îi consacră spiritualitatea. În concepția noastră, emanciparea culturală este preeminentă în raport cu orice altă construcție, bunurile culturale fiind singurele "baze durabile" ale vieții sociale.
Reabilitarea instituțiilor culturale necesită investiții financiare și este dependentă, de asemenea, de un management eficient. Utilizarea instrumentelor manageriale asigură eficiența, eficacitatea și calitatea activității culturale. Cu această convingere am scris lucrarea de față, punând la dispoziția celor care gestionează sistemul culturii - de la talent-idee la ofertă-consum - respectiv valorile și faptele culturale, principii, modele și studii de caz, care să Îi ajute la identificarea resurselor și energiilor creative din comunitatea în care trăiesc. În acest sens, în ultimii ani am realizat - și aducem mulțumiri instituțiilor care ne-au facilitat demersul - cercetări de teren în comune din mai bine de jumătate din județele țării (vezi Note), explorând cu minuțiozitate viața culturală rurală și experiențele manageriale deosebite:
- "Calitatea vieții culturale din mediul rural" (Maria Moldoveanu);
- Ancheta-experiment 'lumea rurală mai aproape de noi" (Maria Moldoveanu);
- "Mentalități manageriale" (Alexandru Duma);
- "Studii de marketing în context muzeal" (Romulus Antonescu);
- "Creatori populari - Imaginea despre sine și percepția artei" (Maria Moldoveanu, Romulus Antonescu);
- "Receptarea simbolurilor - Simbolul Eminescu" ( Valeriu Ioan Franc și Biblioteca Județeană "Mihai Eminescu" Botoșani).
Multe alte experiențe semnificative pe care le-am prezentat ca modele de acțiune culturală au fost identificate În reviste culturale mai noi, ca: ''Biblioteca - revistă de bibliologie și știința informării", "Datini", ''Paideia", 'logos", ''Martor", "Etnogeneze", sau mai vechi, ca monografii comunale și alte publicații ale așezămintelor de cultură. Avem convingerea că există multe alte izvoare și realizări deosebite În zonele explorate de noi, pe care regretăm că nu am avut posibilitatea să le utilizăm în opusul de față. Însuși termenul "cultură" l-am folosit mai ales ca sinonim al ofertei de produse și servicii specifice difuzate de instituțiile rurale. De asemenea, conceptul "consumator de cultură", căruia unii Îi asociază numai conotații negative, este folosit În lucrare cu sensul de "public", de "receptor al mesajului cultural". Pentru alți termeni "manager", "referent", "director de cămin cultural" - am recurs la noțiuni sinonime pentru a evita monotonia expunerii. La fel am procedat cu noțiunile "instituție", "organizație", "așezământ de cultură".
Rezultatele cercetărilor, interviurile, studiile de caz sunt mărturii care justifică încrederea noastră în șansele de revitalizare a potențialului cultural rural. Adresându-ne personalului din sistemul culturii, studenților, profesorilor, cercetătorilor și managerilor de comunități, am adoptat un ton sincer și optimist. Am evidențiat experiențele pozitive fără a le idealiza. Amintindu-ne cuvintele psihologului Vasile Pavelcu, care scria că numai un om care este în stare să idealizeze realitatea, "în sensul de a o dori mai perfectă", este capabil a transforma și propria persoană, dar și lumea În care trăiește, putem spune că modelele prezentate În carte sunt ele însele expresia unui ideal.
Autorii