دانلود کتاب Investigații în analiza cognitivă de film

Studiul prezent se înscrie în direcția cercetărilor de teorie cinematografică cognitive inițiate de NoelCarroll și David Bordwell, pionierii acestui tip de abordare. Alți exponenți ai acestui tip de abordare afenomenului sunt Edward Branigan, Torben Grodal, Murray Smith, Tim J. Smith, Ed Tan, Carl Plantinga,Keith Oatley, Greg M. Smith, Arthur P. Shimamura (vezi Deaca, 2013 a, 2013 b pentru o prezentare a teoriilor susținute de acești cercetători). Schimbarea de paradigmă a adus o proliferare atât a studiilor empiricecantonate în explorarea unor aspecte ale filmului (și implicit abandonarea unui demers mai comprehensiv alfenomenului cinematografic de tip Gilles Deleuze) cât și o proliferare a obiectului film.Am încercat să înscriu studiul prezent în paradigma fuzzy a acestui tip de abordare. Studiul reunește o colecție de cercetări ce abordează aspecte ale teoriei și analizei de film fără a căuta o teorie integratoare, o narațiune teoretică globalizantă. Diferența constă în intenția constantă de a aplica noțiunile gramaticii cognitive elaborate de Ronald W. Langacker discursului cinematografic. În definitiv există intenția de a continua proiectul gramaticii de film sub auspiciile acestui curent lingvistic.Studiul nu este o introducere în lucrările cognitiviștilor ci reprezintă doar o serie de reluări și reformulăriale cadrului conceptual al Gramaticii Cognitive (GC) și al observațiilor desprinse din alte cercetări. Studiul configurează, explorează sau investighează posibilitățile de aplicare ale noțiunilor GC în cazul discursului vizual cinematografic. Dar a fost necesar de a ține cont și de a aminti sau procesa studiile empirice ale neuroștiințelor din ultima vreme. Cadrul cognitiv de cercetare - al fenomenului media audiovizual și în particular al filmului – este asociat studiilor de laborator și testelor pe subiecți umani. Scanarea activității cerebrale în cadrul unor sarcini de procesare de informație este deja o activitate curentă. Rezultatele și ipotezele acestor teste sunt de luat în calcul în timpul investigaților speculativ teoretice.Volumul prezent reunește o serie de studii ce explorează intuiții și propuneri de înțelegere alefenomenului conceptual cinematografic. Cartea nu reprezintă o teorie unitară ci, pe modelul neuroștiințelor,aduce în interiorul unui flux de investigație informații din arii de cercetare disparate. Este inerent și oconsecință a descentralității domeniului neuroștiințelor și aplicaților sale asupra literaturii și filmului. Ipotezele și intuițile au fost verificate pe un corpus divers filmic astfel că sunt prezente în text o serie de analize mai mult sau mai puțin dezvoltate. Cartea este ceea ce spune și titlul: o colecție de investigații. O serie de diagrame și ilustrații acompaniază textul verbal cu rol de a ilustra și explica sau focaliza atenția lectorului cărții către anumite aspecte ale imaginii cinematografice. Ca și în alte lucrări precedente rămân însă partizanul unei practici de scriitură critică vizuo-verbală. Alegerile cadrelor citate din filme și repoziționarea ori resintagmatizarea lor în pagină reprezintă o conștientă alegere non-verbală a criticului și o manieră de avaloriza, a sublinia și a recrea trasee de înțelegere ori interpretare a imaginii în cauză. Investigațiile nu secantonează unic în analiza meta-teoretică ci se combină și parțial cu interpretarea filmului, dar numai de omanieră pe cât posibil „controlată‖. Lucrarea nu este destinată a susține argumente pentru o interpretareparticulară ci doar a explica și descrie mecanisme de conceptualizare care fac posibilă de o manieră particularăinterpretarea unui suport expresiv audiovizual. Nu ne-a interesat la ce interpretare anume ar ajunge acestipotetic lector spectator ci la cum ajunge el să-și formeze o înțelegere și o interpretare a unor stimuli aurali și scopici.